Studii de specialitate

Studiu de specialitate – Formarea competențelor tehnice prin corelarea pregătirii teoretice cu pregătirea în laborator și instruirea practică

Autor: prof. ing. Teodora Palaghia
Colegiul Tehnic Anghel Saligny Bacău

Corelaţia între pregătirea profesională şi succesul în carieră este una foarte strânsă, formând o relaţie de interdependenţă. De aceea este foarte important ca fiecare dintre noi să fie pregătit profesional într-un domeniu ce reprezintă un adevărat punct de interes, dacă nu o pasiune. În acest fel suntem dispuşi să ne perfecţionăm în mod constant chiar continuu în domeniul respectiv, prin aceasta având şanse foarte mari de a a avea o carieră de succes şi a ne pune în valoare aptitudinile. Alegerea profesiei este una dintre cele mai importante decizii din viaţa unei persoane iar ca urmare a acestei alegeri survine succesul sau insuccesul.

(more…)

Studiu de specialitate – Metoda mozaicului și studiul de caz aplicate în disciplinele tehnice

Autor: prof. ing. Teodora Palaghia
Colegiul Tehnic Anghel Saligny Bacău

Metoda mozaicului (jigsaw puzzle, pusă la punct de Harold A Arons) sau metoda grupurilor interdependente (Neculai, Bancu, 1998) îmbină învăţarea individuală cu învăţarea în echipă.
Se foloseşte astfel:
- stabilirea temei sau a unităţi de învăţare reprezintă primul pas pe care profesorul îl face. Din această tematică el precizează elementele principiale de atins din cadrul fiecărei subteme.
- formarea echipelor de învăţare,etapă în care profesorul împarte clasa în echipe de învăţare eterogene, de câte 4-5- elevi. Cu precizarea ca fiecare elev din grupă trebuie să devină „expert” în studierea în mod independenta temei sau subtemei aferentă numărului său.

(more…)

Studiu de specialitate – Particularități ale teoriilor de comunicare evidențiate în diverse interacțiuni verbale

Autor: prof. Budău Liliana
Colegiul ,,Henri Coandă”, Bacău

Pornim în demersul nostru analitic de la următorul fragment din romanul ,,Moromeții”, de Marin Preda:
– Ce mai faci, Moromete? Ai terminat, mă, de sapă?
– Da, am terminat… Tu mai ai, mă Bălosule?
– Am terminat şi eu. Mai aveam un petic dincoace în pământuri, mi l-au săpat ai lui Ţugurlan… Ce faci, Moromete, te-ai mai gândit? Îmi dai salcâmu-ăla?
– Dar Victor al tău… El nu mai iese la sapă, Bălosule?
– Păi de ce zici că nu vrei să mai dai, Moromete? Că vroiam să ţi-l plătesc…
– Să ţii minte că la noapte o să plouă. Dacă dă ploaia asta, o să fac o grămadă de grâu, Tudore!

(more…)

Studiu de specialitate – Dramatizarea operelor lui Caragiale în gimnaziu

Autor: prof. Florentina-Georgiana Orza
Școala Gimnazială Nr. 1 Sighetul Marmației

“Frumosul este singurul atribut potrivit al lumii, tot aşa de nemărginit ca şi dânsa.” (Ion Luca Caragiale) De la cea mai fragedă vârstă îi învăţăm pe copii despre importanţa lecturii în viaţa fiecăruia, despre frumuseţea fiecărei lumi descoperite odată cu pătrunderea într-un alt univers, acela al cunoaşterii, al lecturii, al nemărginirii.
Unul dintre cei mai îndrăgiţi autori care este şi va fi de actualitate multă vreme de acum înainte este, fără doar şi poate, Ion Luca Caragiale care, prin schiţele şi nuvelele sale, a reuşit să-i atragă pe cei mici în universul său. (more…)

Studiu de specialitate – Dimensiunile carierei didactice

Autor: prof. Narcisa Gabriela Dașu
Liceul Tehnologic “Costin Nenițescu” Buzău

Dimensiunile carierei didactice, pe care le vizează formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice din sistemul de învăţământ românesc sunt:
odimensiunea profesionalizării;
odimensiunea afectiv-motivaţională;
odimensiunea socio-relaţională (de statut).
1. Profesionalizarea carierei didactice
Profesionalizarea carierei didactice presupune, din perspectiva educaţiei şi formării permanente, două dimensiuni: formarea iniţială şi formarea continuă, ambele cu o pondere uriaşă în desăvârşirea profesională.
„Profesionalizarea carierei didactice nu se termină cu absolvirea, am putea spune că profesionistul trece la o altă etapă, şi anume dezvoltarea carierei, care se realizează în cadrul educaţiei permanente”, consideră Iucu Romiţă.
Sistemul modern de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice pune accent pe competenţele profesionale, pe standarde, pe abordarea pragmatică, pe sistemul creditelor profesionale transferabile.
În privinţa competenţelor specifice profesiunii didactice, cele de bază se dezvoltă în cursul formării iniţiale și se desăvârşesc în cursul activităţii la catedră şi în cursul formării continue. În plus, pentru obţinerea unor performanţe profesionale sunt necesare şi o serie de trăsături de personalitate/calităţi personale: autoritate, tact, responsabilitate, empatie, comunicativitate etc.
Asupra competenţelor pe care trebuie să le aibă un cadru didactic există un relativ acord pe plan pedagogic.

Indiferent de numărul lor sau de terminologie, un cadru didactic eficient trebuie să aibă formate un set de cinci tipuri de competenţe:
a) Competenţa culturală, reprezentată atât de pregătirea de „specialitate”, cât şi de „cultura generală”;
b) Competenţa psihopedagogică, ce-i asigură o bună calitate de transmiţător către beneficiarii proceselor educative ale culturii specifice, dar şi ale racordurilor acesteia cu domeniul culturii în întregul său;
c) Competenţa psihoafectivă şi de comunicare, ce se fundamentează, în principiu, pe anumite calităţi structurale de personalitate,
d) Competenţa morală, educatorii chiar trebuie să fie infuzaţi, în toate conduitele şi comportamentele lor public-educative, de valorile ce alcătuiesc idealul educativ promovat de sistemul de învăţământ;
e) Competenţa managerială, menită să asigure organizarea şi conducerea eficientă a activităţilor, proceselor, colectivelor şi instituţiilor educative.
Profesionistul în învăţământ este o persoană concretă, un enciclopedist, dar şi un actor social, un practician reflexiv, un practician artizan, şi, nu în ultimul rând, un tehnician, aşa cum se poate remarca în schema de alături. (fragment)

Studiu de specialitate – Cercetări privind accesul copiilor de etnie romă la o educație de calitate

Autor: prof. Andrei Doina
Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficiențe Auditive Buzău

1. Introducere
În România, unul dintre cele mai afectate şi vulnerabile grupuri sociale din toate punctele de vedere îl constituie populaţia de etnie romă, deoarece se confruntă cu multiple probleme: economice, socio-culturale, educaţionale. În structura acesteia se identifică cel mai mare număr de persoane lipsite de mijloace materiale, de şomeri pe termen lung, lucrători necalificaţi, persoane fără educaţie sau cu educaţie sumară, membri ai unor familii numeroase, oameni fără documente de identitate, fără domiciliu stabil, chiar fără o locuinţă proprie. (more…)

Studiu de specialitate – Adverbul în terminologia muzicală

Autor: prof. Muscalagiu Nicoleta Mariana
Liceul Teoretic Henri Coanda, Craiova, jud. Dolj

Aşa cum nu concepem matematica fără cifre, medicina fără medicamente sau literatura fără scriitori, la fel muzica nu poate fi transmisă mai departe fără aceşti termeni ce dau frumuseţe cântecului.
Consider că sunt puţini cei care acordă atenţie adverbelor precum andante, alegro, crescendo etc., care prin definiţia lor spun exact maniera în care se cântă adresându-se atât cunoscătorilor în domeniu cât şi celor care şi-au dedicat timpul liber altor activităţi. (more…)

Studiu de specialitate – Poetică și stilistică – orientări moderne

Autor: prof. Muscalagiu Nicoleta Mariana
Liceul Teoretic Henri Coanda, Craiova, jud. Dolj

I. Introducere. Scurt istoric al stilisticii
Stilistica, disciplină relativ nouă, al cărei certificat de naştere este semnat de lingvistul elveţian Charles Bally la începutul secolului 20, cunoaşte iniţial două orientări: stilistica lingvistică, reprezentată şi teoretizată de însuşi creatorul ei şi stilistica literară, reprezentată de Karl Vossler. La aproape un secol de la naşterea stilisticii, după ce aceste două direcţii au fost supuse criticilor şi analizelor, ele sunt astăzi caracterizate pe de o parte de extremism (Karl Vossler) şi pe de altă parte de exclusivism (Charles Bally). (more…)

Studiu de specialitate – Camil Petrescu – Jocul ielelor (Dramă în trei acte)

Autor: prof. Vlad Irina
Liceul Teoretic Ion Barbu, Pitești – Argeș

Datând din 1916, definitivată în 1945, drama ,,Jocul ielelor” ilustrează permanenta ,,obsesie” a autorului său, poate, mai exact spus, marea sete a vieții sale, setea de puritate a poetului, romancierului și dramaturgului Camil Petrescu. Asemenea lui Gelu Ruscanu, un sfâșietor strigăt pentru realizarea unei vieți curate sunt, rând pe rând, Ștefan Gheorghidiu, George Demetru Ladima, Andrei Pietraru, Pietro Gralla șialții, toți însă copleșiți de o lume a compromisurilor, a strivirii permanente a oricărei încercări de împlinire a idealurilor mult visate, trăite la înalta tensiune a unui dramatism care, în cele din urmă, asemenea flăcărilor unui rug, își mistuie jertfele împlinind parcă prin ardere puritatea visată. (more…)

Studiu de specialitate – Motive dacice în poezia Eminesciană

Autor: prof. Vlad Irina
Liceul Teoretic Ion Barbu, Pitești – Argeș

În anul 1840, acea luminoasă personalitate ce înmănuncheaîn sine clarviziunea politică, cu intuiția istorică, și-n egală măsură cu simțul literar, Mihail Kogălniceanu, a reușit ca prin progresista sa ,, Introducție la Dacia literară’’ să întărească și să dezvolte conștiințade sine a unei adevărate literaturi române.
Înainteși după apariția programului, rând pe rând, Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Asachi, Barbu Mumuleanu, Costache Stamati, Alexandru Donici, Vasile Alecsandri, au zugrăvit trecutul glorios al poporului român prin îngemănarea elementelor folclorice cu documentația istorică, mai mult sau mai puțin riguroasă.
Evocarea trecutului istoric se face pe diverse planuri și cu diverse mijloace. În genere însă, există, o serie de teme comune, cum ar fi de pildă povestea tragică a Dochiei, ori cucerirea Daciei de către Marcus Nepius Traianus etc. (more…)

Studiu de specialitate – Le Théâtre de l’Absurde

Autor: prof. Vlad Irina
Liceul Teoretic Ion Barbu, Pitești – Argeș

Dans les années ’50, on voit s’affirmer une avant-garde théâtrale qui vise à révolutionner le genre dramatique et dont les principaux représentants sont le roumain EugèneIonesco, l’irlandais Samuel Beckett, le russe ArthurAdamov et le français Jean Genet. Leurs précurseurs étaient Alfred Jarry, Michel de Ghelderode, Roger Vitrac, Antonin Artaud, Jacques Audiberti. Il faut mentionner aussi le roumain I. Caragiale qui a exercé une influence indéniable sur EugèneIonesco.
Les critiques ont généralement désigné cette nouvelle tendance par les formules “théâtre de l’absurde” ou “antithéâtre”. Chacune de ces formules exprime un aspect essentiel de ce nouveau théâtre. La première indique le thème dominant (la hantise de l’absurde), pendant que la seconde marque le refus des formes dramatiques traditionnelles, l’esprit d’avant-garde propre aux auteurs qui illustrent ce courant théâtral. (more…)

Studiu de specialitate – Hanul, ca loc de trecere…

Autor: prof. Grada Gina-Flavia
Colegiul “Csiky Gergely” Arad

În literatura română există multe opere a căror acţiune se petrece în incinta hanurilor. Hanul, o cârciumă aflată cel mai adesea la o răscruce de drumuri, oferea drumeţilor hrană, loc de odihnă, animalele de povară având posibilitatea de a-şi recăpăta forţele necesare continuării drumului. Însă hanul nu este numai un loc de odihnă, ci şi un loc unde se petrec lucruri pe cât de ciudate, pe atât de interesante: poveşti cu iz fantastic, idile, întâmplări pline de neprevăzut etc.
Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu sunt doar câţiva dintre marii noştri scriitori care, fascinaţi de ceea ce se întâmpla în astfel de locuri, aleg hanul pentru a fi cadrul în care plasează poveşti de dragoste, întâmplări cu final tragic datorită dorinţei de inavuţire (dar nu numai) saupovestiri fantastice cu personaje parcă desprinse din basme. (more…)

Studiu de specialitate – Apa – element constant al creației eminesciene

Autor: prof. Antoaneta Gheorghe
Liceul Tehnologic ”Constantin Brâncuși” – Pitești

Creator pentru care poezia nu a reprezentat un exerciţiu exterior, ci un mod profund de existenţă, Mihai Eminescu a lăsat posterităţii o operă diversă, care cuprinde poezie, teatru, publicistică şi traduceri. Concepţia estetică a lui Eminescu s-a articulat pe două componente: una naţională, bazată pe retorica romantică, specifică scriitorilor de la 1848; cealaltă de sorginte cultural – europeană, inspirată din filozofia idealist kantiană şi schopenhaueriană. Lirica eminesciană are la bază mai multe teme şi motive de largă inspiraţie istorică, filozofică şi socială. Unul dintre motivele poetice intens exploatate de Eminescu şi cu sensuri profunde este cel al apei, al neptunismului. Imaginea elementului acvatic îşi are, probabil, rădăcini în lumea copilăriei de la Ipoteşti.

În analiza cosmosului acvatic eminescian, Elena Tacciu porneşte de la câteva valenţe ale apei, element feminin şi omogen, fixate de Gaston Bachelard în Apa şi visele. Eseu despre imaginaţia materiei.: apa clară, apa adâncă, viziunea Ofeliei, apa feminină, apa pură şi impură, apa violentă şi apa ca logos.
O primă imagine a apei este aceea clară, plană, transparentă, luminată solar, împodobită, cu reflexe de argint topit sau de pietre preţioase (cristal, diamant), o bijuterie lichidă, minerală: (Elena Tacciu, Eminescu. Poezia elementelor, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1979, p. 125) Aş vrea să văd acum natala mea vâlcioară/ Scăldată în cristalul pârâului de-argint/ Să văd ce eu atâta iubeam odinioară/ A codrului tenebră, poetic labirint. (Din străinătate)
Bachelard susţinea că apa clară apare la poeţii mediocrii, dar Eminescu se sustrage acestei concepţii prin faptul că, în creaţiile sale, materia cristalină a apei are ca similitudine oglinda. Apa devine metaforă a oglinzii magice în care se reflectă vechile civilizaţii, ca în Memento mori unde: Nilul mişc-a lui legendă şi oglinda-i galben-clară/ Către marea liniştită ce îneacă a lui dor. Prin această metaforă aplicată apei, Eminescu transferă, de fapt, elementului acvatic dorinţa sa intensă de a contempla. În alte creaţii, apa adâncă – marea – este materia extincţiei, integrând fiinţa eroului liric sau epic în circuitul universal al elementelor. Euthanasius, în scrisoarea către Ieronim lăsată în peşteră, credea că moartea acvatică este cea mai lină: Mă voi aşeza sub cascada unui pârâu, liane şi flori de apă să înconjoare cu vegetaţia lor corpul meu şi să-mi străţesc părul şi barba cu firele lor, şi în palmele-mi întoarse spre izvorul etern al vieţii… râul curgând în veci proaspăt să mă dizolve şi să mă unească cu întregul naturii. (fragment)

Studiu de specialitate – Modernitatea poeziei lui Ion Barbu

Autor: prof. Cristea Cerasela Carmen
Colegiul Agricol “Dimitrie Cantemir” Huși

Poet modern, pentru care poezia „e o prelungire a geometriei”, Ion Barbu (1895-1961), pe numele său adevărat Dan Barbilian, impune în literatura română un nou model de poeticitate care îl singularizează printre poeţii interbelici. Ineditul operei barbiene, dar şi dificultatea receptării ei, constă, în opinia lui Tudor Vianu, în cultura sa ştiinţifică şi în extrema condensare a stilului său.
A debutat ca poet, în 1918, la revista Literatorul a lui Al. Macedonski. În anul următor el semna în Sburătorul lui E. Lovinescu. Poezia sa a fost un act pur voluntar şi, cum a scris într-un poem, narcisist. Un pariu colegial cu T. Vianu, câştigat într-un mod spectaculos. (more…)

Studiu de specialitate – Traditional teaching vs. Modern teaching methods

Autor: prof. Nica Mihaela
Colegiul Agricol ”D. Cantemir” Huși, Vaslui

Our society these days are divided in to two different way of thinking on the education. Some believe that modern methods are better than the traditional method of teaching but yet these two methods are both a successful way. Every method in teaching is the same for they deliver the same message to the students. Therefore there are pros and cons to it as well in these ways of teaching.
The pros for traditional methods are that teaches shouldered too much of responsibilities for teaching in the classroom to make sure everything they thought were understood by the student. Thus it was a good method, where there was efficient communication between teacher and students. There was also the typical way and a controllable class where the teacher would teach on the blackboard, explained, asks students to copy and made sure students paid attention and listen. Besides that, the traditional way in disciplining students in school and teaching them was an effective way in building a good characteristic student where students were afraid of their teacher and respect them. (more…)

Studiu de specialitate – Relația elevilor cu matematica astăzi

Autor: prof. Ana-Maria Nucă
Liceul “Dimitrie Cantemir” Babadag, jud. Tulcea

Am avut surpriza să descopăr o carte fascinantă despre lumea matematicii şi de aceea îmi permit să supun reflecţiei un citat mai larg din cartea lui George Polya (George Polya, Descoperirea în matematică- Euristica rezolvării problemelor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971, pag. 329) care m-a inspirat să privesc din cu totul altă perspectivă relaţia elevilor cu matematica.
«Ce anume trebuie să-i învăţăm pe elevi? Dumneata, ca profesor, eşti plătit de societate să-i instruieşti pe tinerii din clasa care ţi-a fost încredinţată; prin urmare, sarcina dumitale este să ţii lecţii despre lucruri utile pentru societate şi pentru tinerii care te ascultă. (more…)

Studiu de specialitate – Oralitatea exprimării la Ion Neculce

Autor: prof. Frățilă Maria
Liceul Tehnologic „Timotei Cipariu” Blaj

Continuând activitatea lui Miron Costin, Ion Neculce, prin ,,Letopiseţul Ţării Moldovei de la Dabija – Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat, fixează evenimentele din Moldova din a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Principalul izvor folosit este ,,Letopiseţul anonim al Ţării Moldovei” (1661-1709). Anumite amănunte, reproducerea unor documente şi ştiri exacte despre alte ţări au dus la concluzia că Neculce a mai folosit şi alte surse, în special acte şi rapoarte oficiale. În rest, este vorba de evenimente contemporane, la care, parţial, autorul a fost şi martor ocular. (more…)

Studiu de specialitate – Structuri și semnificații în replica finală din poemul „Luceafărul” de Mihai Eminescu

Autor: prof. Irina-Elena Filimon
Liceul Tehnologic “Ovid Caledoniu”, Tecuci

“- Ce-ţi pasă ţie chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?

Trăind în cercul vostru strâmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor şi rece.”
Acest final, mult comentat, ilustrează poziţia geniului care contemplă impasibil, dar cu superioritate, aventura umană (“chip de lut” este o sintagmă care trimite la originea biblică a omului). Versurile conţin sensul alegoric mărturisit de poet: “…dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă parte aici pe pământ nici nu e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-ar moarte, dar n-are nici noroc.” (more…)

Studiu de specialitate – Timpul și spațiul în basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”

Autor: prof. Irina-Elena Filimon
Liceul Tehnologic “Ovid Caledoniu”, Tecuci

Pentru a înţelege funcţiile spaţiului şi timpului în basmul Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte ar trebui să analizăm raportul dintre elementele stereotipe şi acelea de originalitate, întâlnite în structura textului, comparate, eventual, cu alte texte ale genului în discuţie având în vedere complexitatea basmului. Această complexitate trimite însă foarte departe, adică la o abordare care vizează specificul creaţiei folclorice, demers care depăşeşte, se înţelege, limitele acestei intervenţii.
Spunem de la început că ceea ce alcătuieşte, de obicei, stereotipia basmului (formule de început şi de încheiere, tipologia personajelor, a temelor etc.) duce la o limitare a originalităţii, restrângându-o la faptele de limbă care se adaugă sau dispar în procesul circulaţiei basmului. Cu alte cuvinte, în clasificarea basmelor intervin anumite şabloane care prin combinaţie complică şi îngreunează clasificarea, pentru că o producţie a genului se poate regăsi în mai multe tipuri, fapt valabil şi pentru caracteristicile spaţiului şi timpului, cu mult mai evident însă în identificarea personajelor. (more…)

Studiu despre evaluarea pregătirii elevilor

Autor: prof. Drăgan Violeta
Colegiul Tehnic “Transilvania” Brașov

Portofoliul este un instrument complex de evaluare a rezultatelor elevului obținute pe durata unui program de studiu (semestru, an scolar sau chiar ciclu de învățământ) și permite urmărirea progreselor înregistrate de elevi în achiziția cunostințelor pe parcursul unui program de instruire, reflect capacitatea de sistematizare si ordonare a conținuturilor, capacitatea de creație, stilul de lucru al elevilor.
Portofoliul pe care îl propun se poate realiza la modulul tehnic ”Planificarea și organizarea producției”, clasa a-XII-a profil tehnic. El poate fi aplicat pe parcursul semestrului II al anului școlar, având următoarea structură:
Tema propusă ”Programarea activității de producție la nivelul agentului economic”; Ca modalitate de prezentare am ales dosarul; Ca mărime, portofoliul prezentat nu are limită de pagini;
Structura cerută în cadrul portofoliului: (more…)