Învățământ preșcolar

Jocul Didactic – Definiţie. Accepţiuni

Autor: ed. Floarea Stan
Şc. Gimnazială ,,Dumitru Gafton” 
Grăd. PP. ,,Prichindel”Gălăuţaş, Harghita

                                                      ,,Copilul râde-Înţelepciunea mea e jocul”.
,Tânărul cântă-Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea”.
,Bătrânul tace-Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!” (L. Blaga-Trei feţe)

      Joaca ,,este o manifestare spontană, înrădăcinată în mecanismele biologice inconştiente, expresia unui instinct al juisării,pe cate îl întâlnim, sub forme elementare, şi în lumea animală.”

Potrivit definiţiei, jocul reprezintă o activitate fizică sau mentală fără finalitate practică şi căreia i te dedici de bună plăcere.Specific vârstelor copilăriei, el are importanţă hotărâtoare pentru dezvoltarea psihică a copilului.

În psihologie, jocul este folosit ca mijloc de investigaţie, dar şi ca procedeu terapeutic, atât pentru copii şi adolescenţi cât şi pentru adulţi. Prin joc copilul învaţă şi se dezvoltă totodată. Jocul înseamnă o explorare a universului, a realităţii, tot prin joc, el reproduce, reconstruieşte secvenţe din viaţă sau creează o nouă lume, o altă realitate. (more…)

Jocuri de iarnă

Autor: prof. Drăgoiu Toma
Liceul Hercules Băile Herculane 

1. Pe derdeluş

Ce trebuie să ştie copiii care se dau pe derdeluş cu sania? Se aşează călare pe sanie şi apucă de sfoară.Picioarele nu se aşază pe tălpile săniuţei; ele se ţin semiîndoite. Pentru a întoarce sania din mers este de ajuns să lase piciorul, din partea unde doreşte să întoarcă sania, pe zăpadă şi ea ocoleşte. Sania se strânge puternic cu genunchii. Pentru a frâna alunecarea săniuţei, se lasă picioarele pe zăpadă şi se ridică brusc, dar cu control pe partea anterioară a săniuţei.

2. Dărâmarea cetăţii

Jucătorii se împart în două echipe egale. Fiecare echipă se aşează separat în cerc, în jurul unei moviliţe de zăpadă în care s-a înfipt un steguleţ. La semnalul conducătorului, jucătorii caută să lovească steguleţul cu bulgări de zăpadă şi să-l dărâme. Echipa care reuşeşte să dărâme mai repede steguleţul cu bulgări este câştigătoare. (more…)

Numărul 23 / februarie 2013:

data apariției: 21 februarie 2013 

Coordonatori: prof. Dorina Drăniceanu, prof. Mirela Marinescu, prof. Alina Maria Radoi

Colaboratori: prof. Marilena Felicia Vasiliu, prof. Mariana Cati Deaconu, prof. Corina Matei, prof. Mihaela Georgiana Georgescu, prof. Marcela Emanuela Ciungu, prof. Crina Slevoacă

Pentru numărul 24 / martie 2013, puteți trimite materialele până pe 15 martie! Materialele (+chitanțele) trimise după această dată vor apărea în numărul 25 al revistei, respectiv numărul pe luna aprilie 2013. Vă rugăm să citiți cu atenție CONDIȚIILE DE PUBLICARE și Materiale acceptate dar și pagina Cum devin colaborator/coordonator!

IMPORTANT ! Numărul 23 / februarie 2013 (împreună cu adeverințele) a fost expediat coordonatorilor, colaboratorilor și autorilor în data de 25 februarie 2013.

Elemente de oralitate în desene animate pentru copii

Autor: prof. Dobre Alina-Maria
Colegiul Tehnic „Șefan Milcu” Calafat, județul Dolj

Oralitatea reprezintă o trasatură specifică operei literare populare. Autorul unei astfel de opere nu își compune dinainte opera, ci o realizeaza spontan, pornind de la reguli fixate prin tradiție și de la modele populare.
Am analizat elementele de oralitate dintr-un episod de desene animate pentru copii, și anume ,,Harap-Alb’’ realizat după un basm de Ion Creangă. Am ales aceste desene animate deoarece în replicile personajelor întâlnim frecvent elemente de afectivitate. Scenariul și regia au fost făcute de Radu Dumitru Penescu, iar concepția artistică de Bogdana Ticulescu și același Radu Dumitru Penescu. Muzica a fost compusă de Petru Mărgineanu, iar povestitorul este interpretat de Viorel Comănici.

Actorii care intra în pielea personajelor sunt Razvan Oprea, Constantin Cojocaru, Niculae Urs, Eugen Crîstea și Cristina Deleanu. Aceste personaje trăiesc și se individualizeaza prin limbaj, au un vocabular specific care cuprinde multe cuvinte populare, locutiuni, interjectii, exclamatii, prezența dativului. Expresivitatea limbajului provine mai ales din comparații, proverbe, zicatori, expresii onomatopeice, verbe imitative, întrebari retorice. (more…)

Studiu de specialitate – Literatura pentru copii – scurt istoric

Autor: prof. Slevoacă Crina
Școala Gimnazială Dumitra

Literatura pentru copii, continent imens, dar cu margini imprecise, s-a dezvoltat cu adevărat în timpul secolului al XIX-lea, în Occident.
Anglia este ţara care s-a arătat pionier în acest domeniu. Astfel în anul 1745 se deschide la Londra prima bibliotecă pentru copii.
Literatura pentu copii nu se constituie ca gen (conţine atât poveşti, cât şi romane, poeme, fabule), dar nici ca registru. Prezintă totuşi câteva caracteristici.
Cea mai mare parte a acestui tip de operă tratează cu claritate şi cu o relativă concizie probleme esenţiale pe care copilul le formulează greu, dar pe care le simte, le trăieşte şi le rezolvă datorită lecturii: de exemplu, frica sau dorinţa de a creşte, de a se maturiza, în Călătoriile lui Gulliver sau în Alice în Tara Minunilor. (more…)

Povestea educatoarei – La mulți ani, Maria!

Autor: ed. Calciu Adriana Adela
G.P.N. Falcoiu, Jud. Olt

Este o zi frumoasă de primăvară. Soarele străluceşte pe cer, pasărelele cântă de bucurie și pretutindeni se aud hohote de copii fericiți că se pot juca din nou în mijlocul naturii. Bucuroasă și emoționată este și Maria mai ales că astăzi este și ziua ei. Mulți copii și-au anunțat venirea.Verișoarele Irina și Daria, vecinii Luca și Mihai și cea mai mare surpriză, bunica. Mama a pregatit masa, tortul şi împreună cu Maria aşteaptă invitaţii.
În sfârșit au sosit. Toţi invitaţii o felicită pe Maria şi-i oferă cadouri care mai de care mai frumoase. Mariei îi lucesc ochii la vederea cadourilor mari, dar mai mult la vederea bunicii pe care nu o mai văzuse de mult timp.
- Noi ţi-am adus o păpuşă mare pe care o cheamă Ştefania, au spus verişoarele Daria și Irina. Păpuşa noastră spune ,,mama”când o apeşi în față şi ,,tata” când o apeşi pe spate.
- Este foarte frumoasă și mă voi juca mereu cu ea. Mulţumesc frumos, le-a răspuns politicos Maria şi a pus păpușa deoparte. (more…)

Tulburările de limbaj

Autor: prof. înv.primar și preșcolar Dumitrache Ana Maria
Școala Primară Numărul 1,Micești-Argeș

Tulburările de limbaj pot apărea pe fondul intelectului normal,dar și pe fondul unui deficit intelectual sau senzorial.Când apar pe fondul unui deficit mintal sau senzorial,tulburările de limbaj sunt manifestări secundare ale unui sindrom complex,care prin existența lui,accentuează dificultățile de adaptare și recuperare.Încă din primele luni de viață copilul are nevoie de o stimulare verbală constantă,care din păcate nu este aplicată de toți părinții,motiv pentru care există nenumărate cazuri de întârzieri în dezvoltarea limbajului. În cadrul educației,un rol preventiv îl au jocurile verbale,cântecele,măsurile după muzică și recitarea versurilor care contribuie la dezvoltarea respiratiei corecte, a cursivitatii ritmice, la dezvoltarea auzului fonematic și în general a auzului,din categoria măsurilor igienico-sanitare,amintim păstrarea igienei corporale. (more…)

Educarea limbajului la vârsta preșcolară

Autor: prof. înv.primar și preșcolar Dumitrache Ana Maria
Școala Primară Numărul 1, Micești-Argeș

Educarea limbajului la copiii preșcolari trebuie să constituie o preocupare permanentă a părintilor și mai ales a cadrului didactic. Limbajul se dezvoltă și progresează în permanență la copii,iar educatoarei nu îi revine decât sarcina de a organiza și planifica experiențele de limbaj ale fiecăruia pentru a contribui la educarea acestuia.

Preșcolarii sunt niște parteneri de conversație excelenți,nu doar că pun o multime de întrebări ,dar le și place foarte mult să povestească,în aceste situații educatoarea trebuie să fie foarte atentă la limbajul folosit de copii și să remedieze permanent greșelile acestora. La vârsta preșcolară ,limbajul se dezvoltă in acelaș timp cu gândirea și copilul reușește să reproducă aproape toate cuvintele cunoscute. Pentru a ajuta preșcolarii să își educe limbajul intr-un mod corect și pozitiv ,cadrul didactic trebuie să îi dezvolte aptitudinile de comunicare verbală prin conversații zilnice și activităti in grup,folosindu-se mai ales de  jocuri,care au rezultat a fi cele mai utile. În activitatea de educare a limbajului,cadrul didactic trebuie să folosească limbajul descriptiv,pentru a monitoriza și modela exprimarea copilului. (more…)

Educaţia ecologică în grădiniţă

Autor: ed. Şerban Georgeta
Grădiniţa cu Program Prelungit „Amicii”, Călăraşi

 Copiii de astăzi, viitori cetăţeni ai mileniului III, au nevoie de convingeri, abilităţi şi  comportamente ecologice. Grădiniţa oferă cadrul adecvat şi optim pentru educaţia ecologică a preşcolarilor şi realizarea următoarelor obiective: dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, stimularea curiozităţii pentru explorarea acestuia şi formarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de natură, formarea capacităţii de a lua decizii, de a avea iniţiativă ecologică şi de a se implica în acţiuni concrete de protejare a mediului natural şi de a-l explora cu mijloace specifice vârstei. Activităţile ecologice desfăşurate în grădiniţă stimulează copilul pentru a desfăşura activităţi experimentale, prin care să contribuie la păstrarea sănătăţii mediului în care trăieşte: colectarea materialelor refolosibile, recoltarea plantelor medicinale, ecologizarea spaţiului din jurul grădiniţei, plantarea florilor şi copacilor, economisirea apei sau a energiei electrice. (more…)

Numărul 22 / ianuarie 2013:

data apariției: 21 ianuarie 2013

Coordonator: prof. Livia Mocanu
Colaboratori:
prof. Mimi Dumitrache
ed. Irina-Elena Cucu
prof. Emilia-Mihaela Dumitrescu
ed. Ana-Aurelia Rotaru
prof. Alina Radoi
prof. Simona Bucurenciu

Pentru numărul 23 / februarie 2013, puteți trimite articolele până pe 15 februarie! Articolele trimise după această dată vor apărea în numărul 24 al revistei, respectiv numărul pe luna martie 2013. Vă rugăm să citiți cu atenție CONDIȚIILE DE PUBLICARE și Materiale acceptate dar și pagina Cum devin colaborator/coordonator!

IMPORTANT ! Numărul 22 / ianuarie 2013 (împreună cu adeverințele) va fi expediat coordonatorului, colaboratorilor și autorilor în perioada 25-31 ianuarie 2013.

Later edit, 25.01.2013 – Revistele au fost expediate!

Stimularea creativității artistice a copiilor preșcolari prin tehnicile de lucru

Autor: ed. Hângan Elena
Şcoala Gimnazială „O.C. Tăslăuanu”, Bilbor, Harghita 

Materialele și instrumentele folosite în cadrul activităților plastice ale copiilor impun familiarizarea acestora cu anumite tehnici de lucru. Prin tehnicile plastice de lucru copiii constrâng materialele să configureze altceva decât ceea ce sunt ele. Mâna condusă de gândirea și simțirea copilului trebuie să acționeze firesc asupra acestor materiale pentru a le conferi calități plastice noi. Ea este ceea ce însuflețește, ea le dă valori artistice și o expresie concretă. A mânui instrumentele de muncă, simple precum acul, foarfecele, a utiliza materiale naturale (semințe, paie, lut, piatră, plante) sau prelucrate (hârtie, textile) sunt abilităţi strict necesare. Nicolae Grigorescu afirma: „Cu acul ne-a crescut biata mamă”.

Familiarizarea copiilor cu unele tehnici de lucru măreşte curiozitatea lor şi caracterul atractiv al activităţilor artistico-plastice, activitate ce poate fi organizată sub forma unor exerciţii-joc, a unor demonstraţii dar mai ales pe baza metodei învăţării prin descoperire. Procesul familiarizării copiilor cu unele tehnici plastice de lucru şi stăpânirea lor, le creează acestora sentimentul propriei lor valori sporindu-le încrederea în capacitatea lor de creaţie.

 Tehnica ştampilării Este o tehnică îndrăgită de copii, o tehnică uşoară, care pune problema doar de organizare compoziţională a suprafeţei, având un caracter decorativ. (more…)

Rolul educației plastice în formarea personalității copilului preșcolar

Autor: ed. Hângan Elena
Şcoala Gimnazială „O.C. Tăslăuanu”, Bilbor, Harghita

Educația artistico plastică se prezintă ca fiind educația acelor simțuri pe care se bazează conștiința artistică, inteligența și gândirea creatoare a copiilor. Ele dezvoltă atât individualitatea cât și capacitatea lor de integrare în colectivul grupei și totodată în munca socială. Cunoașterea temeinică a copilului, a universului spiritual al acestuia, a legităților formării și dezvoltării psihicului infantil, a particularităților și a dinamicii vieții lui sufletești sunt perspective de implicare în atingerea scopurilor bine definite a dezvoltării multilaterale.

Educația artistico-plastică, prin specificul desenului infantil, prezintă evoluția spirituală a copilului. Astfel prin procesul educațional de înfăptuire a cerințelor se potențează psihicul copiilor cu noi valori artistice care îmbogățesc viața lor spirituală și le dezvoltă entuziasmul pentru cultura lor artistică. Totodată orientează întreaga activitate cognitivă și creativă a copiilor spre autoformarea unui sistem coerent de noțiuni și a unor modalități proprii de exprimare artistico-plastică prin care copiii dobândesc și experiențe specifice printr-o muncă conștientizată și productivă. (more…)

Predarea tradiţională sau modernă?

Autor: prof. Radoi Alina
Şcoala cu clasele I-VIII, nr.1 Găneasa,  Judeţul Ilfov

Înainte de a trece la dezvoltarea temei propriu-zise, aş vrea să mă opresc puţin asupra noţiunii de predare. Conform lui Ioan Cerghit „nu există un singur mod în care elevii învaţă şi cu atât mai puţin nu există nici un singur mod în care aceştia poţi fi învăţaţi”. Aşadar, există mai multe tipuri de învăţare, precum există mai multe tipuri de predare.

Predarea este în viziunea ilustrului pedagog român Ioan Cerghit ”un ansamblu complex de acţiuni şi comportamente didactice specifice, destinate producerii învăţării”. Acelaşi autor defineşte predarea ca act de comunicare, ca ofertă de experienţă educaţională, ca dirijare a învăţării, ca gestiune a învăţării şi că interacţiune comportamentală. În modelele didactice tradiţionale, predarea se rezumă la o simplă prezentare a materiei, în timp ce în didcatica modernă, predarea este un complex de funcţii şi acţiuni multiple şi variate. (more…)

Potenţialul creativ al preşcolarilor şi cunoaşterea lui

Autor: ed. Ana-Aurelia Rotaru
Grădiniţa PN nr.2, Structura Filpea
Loc. Subcetate-Mureş, Judeţul Harghita

Natura complexă a creativităţii implică faptul că o cercetare adecvată va trebui să ţină cont de influenţe multiple şi de formele diferite de expresie, iar studiile experimentale legate de creativitate sunt utile tocmai din acest motiv.

Creativitatea ca proces intelectual rezultă din fuziunea raţionalului (gândirea logică, volumul de cunoştinţe şi experienţa tehnicilor de lucru) cu fantezia. A. Osborn îşi întemeiază eficienţa sa mentală pe ideea că mecanismul nostru de gândire comportă două componente: judecata şi spiritul creativ (imaginaţie), idee care exprimă opinia majoritară în literatură. Nu ambele verigi evoluează în acelaşi pas şi nici ascensiunea lor nu este liniară şi necondiţionată.      D. Russel spune că ,,La copiii mici procesul creativ este o unitate dinamică ce se caracterizează mai degrabă prin spontaneitate şi intuiţie decât printr-o serie de tehnici logice de rezolvarea problemelor”. (1956, p. 49). (more…)

Jocuri didactice pentru preşcolari

Autor: ed. Ana-Aurelia Rotaru
Grădiniţa PN nr.2, Structura Filpea
Loc. Subcetate-Mureş, Judeţul Harghita

Jocul didactic este modalitatea cea mai bună de a transmite noi cunoştinţe copiilor care să vizeze toate domeniile de activitate din grădiniţă. Iată câteva dintre ele:

Copacii şi vrăbiuţa (3-4 ani)  Grupa mică

            Obiective: Să ia parte la activităţile de joc, de învăţare în grup, să sugereze ce este de făcut mai departe într-un joc , o activitate, continuând secvenţe de acţiuni;

Să înveţe cuvinte noi şi să le utilizeze în cadrul jocurilor sau a activităţilor de învăţare.

            Scop: Exersarea pronunţării consoanelor f, ş, v, j existente în cuvinte;

Activizarea vocabularului. (more…)

Exerciţii pentru analiza fonetică la copiii preşcolari

Autor: ed. Ana-Aurelia Rotaru
Grădiniţa PN nr.2, Structura Filpea
Loc. Subcetate-Mureş, Judeţul Harghita

Exerciţiile de analiză fonetică presupun alcătuirea de propoziţii, precizarea numărului de cuvinte dintr-o propoziţie simplă, izolarea cuvintelor din propoziţii, cu precizarea poziţiei lor în context, despărţirea în silabe a cuvintelor, izolarea sunetelor din silabe si rostirea lor corectă.

Prin acest grup de exerciţii se urmăreşte familiarizarea copilului preşcolar cu exerciţii care, bazate pe metoda fonetică-analitco-sintetică de învăţare a citit-scrisului în grădiniţă, sunt destinate să pregătească copilul pentru perioada preabecedară din clasa I.

Exerciţii pentru formarea deprinderii de izolare a cuvintelor din propoziţii.

Acum spune tu! Prin acest exerciţiu se urmăreşte formarea deprinderii de a sesiza şi  izola  cuvintele din propoziţie. Se pregătesc propoziţii formate din 2-3 cuvinte (fără prepoziţii sau conjuncţii). De exemplu: Pisica toarce. Pisicuţa bea lapte. Fetiţa desenează. Irina aruncă mingea. (more…)

Atenţia

Autor: ed. Ana-Aurelia Rotaru
Grădiniţa PN nr.2, Structura Filpea
Loc. Subcetate-Mureş, Judeţul Harghita

Atenţia nu are un conţinut reflectoriu de sine stătător. Ea nu reflectă nici esenţa obiectelor, nici experienţa trecută a oamenilor.

Un om atent are, adeseori, privirea fixă, dar vie, expresia feţei puţin încordată, mişcările membrelor ca şi cele ale întregului corp reduse şi subordonate activităţii desfăşurate în acel moment, respiraţia mai superficială şi rară, raportul dintre inspiraţie şi expiraţie schimbat: inspiraţiile mai scurte, expiraţiile prelungite etc.

Elevul care nu înţelege ceea ce citeşte, manifestă uneori încordare, alteori nelinişte sau o anumită activitate motorie: răsfoieşte nervos filele carţii, se plimbă etc. Muncitorul din faţa tabloului de comandă are o altă expresie a feţei decât pianistul.

La pianist expresia feţei redă trăirea interioară. La muncitor expresia feţei redă concentrarea asupra semnalelor pe care le vede, le aude etc. Şi starea de neatenţie poate fi văzută, simţită. (more…)

Strategiile didactice

Autor: prof. Emilia – Mihaela Dumitrescu
Şcoala Gimnazială Bârseşti, com. Tigveni, Argeş 

Conlucrarea profesor – elev se realizează prin strategiile didactice. Strategiile didactice reprezintă un ansamblu de procedee prin care se realizează conlucrarea dintre profesor şi elev în vederea predării şi învăţării unui volum de informaţii, a formării unor priceperi şi deprinderi, a dezvoltării personalităţii umane. Aceasta urmăreşte apariţia şi stabilizarea unor relaţii optime între activitatea de predare şi cea de învăţare potrivit particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor şi condiţiile concrete unde are loc această învăţare.

Strategiile didactice nu trebuie reduse la o simplă tehnică de lucru ci reprezintă expresia personalităţii profesorului, sunt o componentă a stilului de predare ce caracterizează fiecare profesor.

Strategiile didactice cuprind metode şi procedee specifice: (more…)

Manualul şcolar

Autor: prof. Emilia – Mihaela Dumitrescu
Şcoala Gimnazială Bârseşti, com. Tigveni, Argeş 

Încercând să definim manualul şcolar, putem spune că manualul este un document care amplifică şi concretizează conţinutul programei prin expunerea sistemului de cunoştinţe şi a acţiunilor ce trebuie întreprinse de elevi pentru însuşirea lor. Altfel spus, manualul este un document de orientare pentru profesori şi un instrument de lucru operaţional pentru elevi.

Manualul delimitează pentru profesor conţinutul etapelor lecţiei, diversitatea, amploarea şi cantitatea aplicaţiilor îndeplinite prin întrebări, exerciţii, teste şi probleme. Manualul este instrumentul de lucru al elevului şi trebuie să îndeplinească funcţia de informare, de structurare a învăţării şi de ghidare a învăţăturii. De asemenea, manualul trebuie conceput în aşa măsură încât să se adreseze unui număr cât mai mare de elevi, să prezinte formulări inteligibile şi să se raporteze capacităţilor de asimilare şi înţelegere a elevilor, să aibă sobrietatea necesară pentru a-l impune, prin grafica adecvată conţinutului.

Un element caracteristic manualului ar fi raportarea la particularităţile de vârstă şi de înţelegere a elevilor, şi implicit, respectarea rigorilor ştiinţifice. De asemenea manualul şcolar trebuie să respecte continuitatea şi interdisciplinaritatea cu salturi calitative de la clasă la clasă. Se impune, de asemenea, urmărirea cu stricteţe a raportului dintre logica disciplinei şi logica didactică, între conţinutul teoretic şi cel aplicativ. Ceea ce trebuie să conţină manualul (more…)